Cabluri Degivrare
23 produseCabluri de degivrare pentru jgheaburi, burlane si acoperisuri, impotriva formarii ghetii si a turturilor iarna.
Ce inseamna degivrare si de ce nu e acelasi lucru cu incalzirea
Un sistem de degivrare nu incalzeste o suprafata ca sa fie calda. Il tine exact peste zero, cat sa nu se formeze gheata. Diferenta pare marunta, dar schimba tot: puterea instalata, tipul de cablu si, mai ales, felul in care e comandat.
De aici vine si cea mai frecventa greseala pe care o vedem pe teren. Un cablu de degivrare montat fara automatizare merge ori degeaba, ori deloc. Daca il pornesti manual cand vezi zapada, ai pierdut deja momentul in care conta. Daca il lasi pornit toata iarna, platesti curent in zilele uscate de ger, cand nu se formeaza gheata oricum. Sistemul corect porneste singur, cand sunt indeplinite simultan doua conditii: temperatura in jurul lui zero si prezenta umiditatii.
Unde se aplica
- Jgheaburi, burlane si strasini — impotriva barajelor de gheata si a turturilor. Vezi pagina dedicata.
- Rampe de parcare, alei si trepte — pentru acces sigur iarna, fara sare si fara deszapezire manuala. Vezi pagina dedicata.
- Acoperisuri si dolii — acolo unde zapada se acumuleaza si se topeste neuniform.
- Guri de scurgere si sifoane de terasa — punctul in care ingheata primul si din cauza caruia se inunda terasa.
Cablu autoreglabil sau cablu rezistiv
Pentru degivrare, in majoritatea cazurilor raspunsul este cablul autoreglabil. Motivul e practic: isi regleaza singur puterea pe fiecare portiune. Bucata din burlan, unde e mai frig, consuma mai mult; bucata de pe streasina expusa la soare consuma mai putin. In plus se poate taia la lungime pe santier si se poate suprapune fara sa arda — ceea ce conteaza enorm la un jgheab cu geometrie complicata.
Cablul rezistiv ramane varianta potrivita acolo unde lungimea e cunoscuta exact din proiect si puterea pe metru e fixa. E mai ieftin, dar se livreaza la lungime fixa si nu se taie.
Puteri orientative
Ca ordin de marime, pentru dimensionare preliminara:
| Jgheaburi si burlane | 30–40 W/m de cablu |
|---|---|
| Rampe si alei | 250–300 W/m² |
| Trepte exterioare | 250–300 W/m² |
| Guri de scurgere | se calculeaza separat, in functie de diametru |
Sunt valori de pornire. Dimensionarea reala tine cont de expunerea la vant, de materialul jgheabului si de cat de repede trebuie sa se topeasca zapada. Pentru asta e mai simplu sa ne suni.
Automatizarea, partea care se uita cel mai des
Un sistem complet are trei componente: cablul, senzorii si controlerul. Senzorul de umiditate si temperatura vede cand sunt conditii de formare a ghetii, iar controlerul porneste cablul doar atunci. Pentru instalatii mari folosim controlerul ETO2, iar pentru aplicatii mici ETR2. La suprafete in beton se adauga si un senzor de sol ETOG-55.
Diferenta de consum intre un sistem comandat corect si unul lasat pe manual e de cateva ori. Automatizarea se amortizeaza intr-o singura iarna.
Greseli pe care le vedem des
- Cablu montat doar in jgheab, fara sa coboare prin burlan. Apa se topeste sus si ingheata jos, iar burlanul crapa.
- Sistem fara senzor de umiditate, comandat doar de temperatura. Consuma in fiecare zi de ger uscat, degeaba.
- Protectii electrice subdimensionate. Cablul autoreglabil are curent de pornire mare la rece, iar siguranta sare exact in dimineata in care aveai nevoie de el.
- Cablu fara rezistenta la UV, montat expus. Tine doua-trei sezoane, apoi mantaua crapa.