Protectia conductelor la inghet

Unde ingheata, de fapt

Nu ingheata teava unde e cel mai frig, ci unde apa sta. O conducta prin care curge continuu apa rezista mult peste ce ai crede; una din care nu se consuma nimic doua zile ingheata la temperaturi mult mai blande.

De aceea traseele cu probleme sunt aproape intotdeauna aceleasi: coloane prin poduri si subsoluri neincalzite, bransamente pana la caminul de apometru, conducte pe fatada sau pe acoperis, si instalatiile de incendiu — sprinklere si hidranti, prin definitie trasee pline cu apa care nu se misca niciodata. Acolo o teava crapata nu inseamna doar apa pe jos, inseamna ca instalatia nu functioneaza in ziua in care ai nevoie de ea.

Cati wati pe metru de teava

Trei lucruri hotarasc puterea: diametrul tevii, grosimea izolatiei si diferenta de temperatura dintre interiorul tevii si aerul din jur. Cateva valori orientative pentru tevi izolate, montate in aer:

Toate valorile sunt in wati pe metru de teava. Δt e diferenta dintre temperatura din teava si aerul din jur.

Se vede din ultimele doua randuri cat conteaza izolatia: aceeasi teava de patru toli, cu 50 mm in loc de 20 mm, cere mai putin de jumatate din putere. Iar o teava de un tol neizolata ajunge la circa 45 W pe metru la minus 30 de grade — de peste patru ori cat cea izolata.

Pentru tevi ingropate, neizolate, conteaza adancimea: o teava de un tol la 50 cm cere circa 10 W pe metru, la 80 cm circa 8, iar la un metru circa 7.

Peste calculul de pierderi se ia o rezerva — un factor de 1,5 nu e neobisnuit — pentru ca izolatia imbatraneste, se uda si nu e niciodata la fel de buna ca in tabel.

Ce cablu si cate fire pe teava

Cablul autoreglabil isi scade singur puterea acolo unde teava e deja calda. Se taie la lungime pe santier, se poate suprapune, si de aceea e alegerea obisnuita pe trasee cu multe vane, flanse si coturi.

Cablul rezistiv are o lungime fixa, stabilita din fabrica, si o putere constanta. Costa mai putin pe metru si merge foarte bine pe trasee lungi si simple, dar nu se taie si nu se suprapune.

Cate fire se pun depinde de diametru: pana la 100 mm se merge de obicei cu doua fire de-a lungul tevii, dus-intors; peste 100 mm se pun patru, ca sa se distribuie caldura uniform pe circumferinta. Alternativ, cablul se poate infasura in spirala.

Cand teava are si o temperatura de lucru de tinut, nu doar protectie la inghet, exista o limita de putere pe metru in functie de acea temperatura: pana la 30 °C se merge la cel mult 20 W/m, intre 30 si 45 °C la cel mult 15 W/m, iar intre 45 si 50 °C la cel mult 10 W/m. Peste 50 °C se trece pe alt tip de cablu.

Montajul, pe scurt

• Suprafata tevii trebuie sa fie curata si fara muchii ascutite, iar cablul in contact bun cu teava pe toata lungimea.
• Cablul se fixeaza de teava din 30 in 30 de cm, cu banda de fibra de sticla.
• Peste el se trage folie sau banda de aluminiu, pe toata lungimea. Asta nu e cosmetica: imprastie caldura pe circumferinta tevii, in loc sa o lase concentrata pe linia cablului.
• La vane si flanse cablul se aseaza cu rezerva, in bucla, ca ele sa poata fi demontate fara sa se taie cablul.
• Izolatia termica se protejeaza de umezeala. O izolatie uda nu mai izoleaza, iar calculul de putere devine fals.
• Ecranul cablului se leaga la impamantarea instalatiei.

Comanda

Un termostat cu senzor pe teava, nu unul de aer. Asta tine consumul jos si temperatura uniforma, pentru ca porneste dupa ce se intampla in teava, nu dupa cum se simte in incapere. Pe instalatii mari se merge cu senzor pe cel mai defavorabil punct al traseului — capatul cel mai expus, nu cel mai la indemana.

Ce se verifica la receptie

Rezistenta de izolatie a cablului se masoara de doua ori: inainte de a pune izolatia termica si dupa. Majoritatea defectelor mecanice apar exact in timpul imbracarii tevii, iar fara ambele masuratori nu se mai poate stabili cand s-a produs defectul si cine il repara. Valorile se trec in proces-verbal.

Ce facem noi

Calculam puterea pe traseul tau, pe diametre si pe grosimea de izolatie care exista deja, si spunem ce cablu, cate fire si ce comanda intra. Dimensionarea e gratuita — trimite lungimile, diametrele si unde trece traseul.

Produsele sunt aici: cabluri pentru conducte, cabluri autoreglabile si termostate. Pentru conducte de proces, unde nu e vorba doar de inghet ci de o temperatura de lucru, vezi incalzirea conductelor de titei.

Intrebari frecvente

Cati wati pe metru de teava imi trebuie?

Depinde de trei lucruri: diametrul tevii, grosimea izolatiei si diferenta de temperatura fata de exterior. Ca ordin de marime, o teava de un tol izolata cu 20 mm are nevoie de circa 3,5 W pe metru la o diferenta de 10 grade si de circa 10 W pe metru la o diferenta de 30 de grade. Aceeasi teava neizolata cere circa 45 W pe metru la minus 30 de grade — de peste patru ori mai mult.

Pot sa las teava neizolata daca pun cablu mai puternic?

Se poate, dar e o prostie economica. Izolatia costa o data, curentul curge toata iarna, in fiecare iarna. Diferenta e de cateva ori, nu de cateva procente. In plus, fara izolatie caldura pleaca in aer inainte sa ajunga in apa, deci si dimensionarea devine nesigura.

Cablul se pune in teava sau pe teava?

De regula pe teava, pe dinafara, sub izolatie. In interiorul tevii se intra doar cu un cablu facut special pentru asta, cu avizele corespunzatoare pentru apa potabila. Un cablu obisnuit de exterior nu se baga niciodata in teava de apa.

Cum trec peste vane si flanse?

Cablul se aseaza asa incat vana sau flansa sa poata fi demontata fara sa tai cablul — se lasa mai mult cablu in zona aceea, in bucla. Cu cablu autoreglabil se poate si suprapune, pentru ca isi scade singur puterea unde e cald. Cu cablu rezistiv nu.

Ce se masoara la receptie?

Rezistenta de izolatie a cablului, si inainte si dupa montarea izolatiei termice. Cele mai multe defecte apar exact cand se imbraca teava, iar daca nu ai ambele masuratori nu se mai poate stabili cand s-a produs. Ecranul cablului se leaga obligatoriu la impamantare.